Țara în care sunt cei mai nefericiți copii: România ocupă un loc surprinzător într-o statisistică europeană
Deși Europa este percepută ca una dintre cele mai prospere regiuni din lume, bunăstarea copiilor în multe țări europene este într-un declin alarmant.
Studiile recente indică un nivel scăzut de satisfacție în rândul tinerilor din mai multe state europene, ceea ce reflectă o problemă profundă și complexă legată de sănătatea mintală și de calitatea vieții acestora.
Potrivit unui raport din 2024 realizat de The Children’s Society, o organizație de caritate din Marea Britanie, 16,6% dintre tinerii europeni sunt nemulțumiți de viețile lor. Această statistică este îngrijorătoare, având în vedere prosperitatea economică a regiunii. În timp ce țări precum Olanda și Finlanda au rate mai scăzute de insatisfacție, țări ca Marea Britanie, Polonia și Malta se confruntă cu un nivel semnificativ mai mare de nemulțumire în rândul copiilor.
Cea mai nefericită țară pentru copii
Conform raportului Good Childhood Report 2024, Marea Britanie a fost desemnată țara europeană cu cea mai scăzută satisfacție a vieții pentru copii, cu 25,2% dintre tineri declarându-se nefericiți. Acest procent ridicat reflectă o serie de factori, printre care se numără inegalitățile economice, problemele legate de sănătatea mintală și dificultățile financiare întâmpinate de familiile din Regat.
Un aspect cheie menționat în raport este inegalitatea socio-economică, care influențează direct nivelul de satisfacție al copiilor. Copiii din familii defavorizate au raportat o diferență considerabilă în calitatea vieții comparativ cu cei din familii mai bine situate.
Cât de nefericiți se simt în țara lor tinerii în vârstă de 15 ani din Europa
De asemenea, problemele legate de alimentație au jucat un rol important, 11% dintre tinerii britanici de 15 ani fiind nevoiți să sară mese din cauza lipsei de resurse financiare.
Pe lângă inegalitățile economice, costul vieții în creștere afectează în mod direct bunăstarea copiilor, mulți dintre aceștia raportând îngrijorări cu privire la viitorul lor, la siguranța personală și la problemele legate de educație. În special bullyingul și presiunea academică din școli sunt factori care contribuie la starea de nefericire a copiilor.
Factori ce influențează declinul bunăstării copiilor
Deși raportul se concentrează pe Marea Britanie, tendințe similare pot fi observate și în alte țări europene. În multe state membre ale Uniunii Europene, bunăstarea copiilor a înregistrat un declin, alimentat în mare parte de sărăcie și inegalitate. Studiul arată că, după Marea Britanie, cei mai nefericiți copii se află în Polonia, Malta, Germania, Cehia, Slovenia, Austria, Bulgarie, Grecia, Irlanda, Italia, Islanda, Slovacia, Letonia, Suedia, Estonia, Franța, Spania, Lituania, Elveția, Ungaria, Croația și Portugalia.
Din fericire, România se află la finalul listei, ceea ce înseamnă că mulți copii din țara noastră nu s-au arătat nefericiți. Astfel, țările de la finalul clasamentului, care arată că micuții sunt fericiți în patria lor, sunt Olanda, Finlanda, Danemarca și România. Raportul ne situează pe locul 24 din 27, în topul celor mai nefericiți copii din Europa. Ceea ce este un semn bun. Iar în topul celor mai satisfăcuți copii, România se situează pe primul loc, cu un punctaj de 7,53, în timp ce pe ultimul loc se situează Marea Britanie, cu un punctaj de 6.07.
Cât de satisfăcuți sunt de viața lor tinerii în vârstă de 15 ani din Europa
Potrivit UNICEF, aproximativ 20 de milioane de copii din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce reprezintă aproximativ unul din patru copii. Sărăcia are un impact profund asupra sănătății mintale și fizice a copiilor, limitând accesul acestora la resurse esențiale precum alimentația, educația și activitățile recreative. De asemenea, acești copii se confruntă cu o izolare socială accentuată, ceea ce duce la o scădere a stimei de sine și a încrederii în viitor.
Un alt aspect care influențează bunăstarea tinerilor este siguranța online. În mediul digital, copiii sunt expuși la numeroase riscuri, inclusiv cyberbullying, conținut neadecvat și exploatare sexuală. Potrivit specialiștilor, platformele digitale nu prioritizează suficient protecția copiilor, ceea ce contribuie la deteriorarea stării de bine a acestora.